Fie ca este vorba de otet de vin alb, rosu, de orez, de mere sau balsamic, otetul poate fi un ingredient benefic pentru sanatate daca il integram in alimentatia noastra zilnica. Asa se explica utilizarea lui incepand cu Roma Antica si pana in China si Orientul Mijlociu, fiind cunoscut si apreciat pentru calitatile sale medicinale, nutritionale si putere antioxidanta ridicata.

Ce este otetul?

Otetul este un aliment fermentat care se fabrica in doua etape: in prima etapa drojdiile transforma zaharul in alcool, apoi in a doua etapa bacteriile contribuie la procesul de fermentatie, transformand alcoolul in acid ecetic, acesta fiind cel ce ii da otetului mirosul intepator. Otetul pe care il folosim in alimentatie contine apa, minerale, vitamine si acid acetic (cam 5 gr la 100 gr), iar sortimentele variaza ca aroma si culoare in functie de tipul de alcool din care a fost obtinut. Prezenta mineralelor din ingredientele de baza ale otetului sunt cele care creeaza aromele unice ale diferitelor tipuri de otet.

Cele mai folosite tipuri de otet

Otetul balsamic

Originar din Modena si Reggio Emilia, Italia, otetul balsamic poate fi produs doar din mustul obtinut din anumite tipuri de struguri si cu o pastrare indelungata, timp de 5-12 ani. Datorita compozitiei, otetul balsamic este recomandat pentru inlocuirea cu succes a unor dressinguri/sosuri grase care ne pot pune in pericol silueta. Un alt avantaj al otetului balsamic, dat de strugurii din care este produs, este continutul de bioflavonoizi care actioneaza ca niste antioxidanti si astfel ne protejeaza de actiunea radicalilor liberi.

Otetul de vin alb

Este unul dintre cele mai folosite tipuri de otet, fiind utilizat pentru a echilibra arome, pentru dressinguri de salata, sau pentru a aroma mare varietate de tipuri de mancare, in special din carne alba, peste si legume. Acesta este obtinut pe cale naturala, din vin alb, prin fermentatie acetica.

Otetul de vin rosu

Este realizat exclusiv din vin rosu care este lasat la fermentat pana cand devine acru. Dupa ce se realizeaza fermentatia in totalitate, otetul este imbuteliat si se foloseste la salate, sosuri sau marinate.

Otetul de mere

Dupa cum sugereaza si numele, acest tip de otet este produs din amestecul unor sucuri de mere, la care se adauga subtile arome de fructe. Este folosit, de obicei, in salate, sosuri marinate sau ca si condiment in diferite feluri de mancare, fiind asociat cu numeroase beneficii pentru frumusete si sanatate.

Otetul de orez

Este folosit foarte des in prepararea mancarilor asiatice, deoarece nu modifica aspectul preparatelor alimentare. Acest tip de otet este produs prin fermentarea si filtrarea zaharurilor derivate din orez. Se recomanda sa se amestece cu ierburi aromatice, alte condimente si fructe, fiind deschis la culoare si cu un gust curat si delicat.

Motivele pentru care sa introducem otetul in alimentatie

• Scaderea in greutate. Studii aleatorii au impartit mai multi indivizi obezi in doua grupuri: unul care a consumat zilnic doua linguri de otet sub diferite forme si un al doilea care nu au consumat otet de niciun fel. Rezultatul: cei din primul grup de control au slabit semnificativ mai mult decat ceilalti ( circa 4 kg in 3 luni). Mai mult de atat, grupul subiectilor care au consumat otet au pierdut o cantitate semnificativ mai mare de grasime viscerala, aceea grasime abdominala care creste riscul de boli cronice. Acest fapt se datoreaza acidului acetic, componentul principal al otetului, care inhiba acumularea grasimilor, previne depunerile de grasime in exces, precum si steatoza hepatica (”ficatul gras”).

• Efect antiglicemic. O serie de studii controlate care au implicat persoane diabetice sau nediabetice au sugerat ca adaugarea a doua lingurite de otet la o masa poate imbunatati glicemia, reducand cu 20% cresterea acesteia imediat dupa masa. Efectul sau antiglicemic este cunoscut de mai bine de 20 de ani, dar inca nu se cunoaste in totalitate mecanismul prin care el actioneaza. Animite ipoteze sugerau faptul ca otetul incetineste golirea stomacului, dar studii recente au dovedit ca el este util inclusiv daca este consumat intre mese. Spre exemplu, s-a descoperit ca diabeticii de tip 2 care consuma doua linguri de otet de mere inainte de culcare au dimineata glicemia mai buna.

• Alinarea sindromului ovarelor polichistice si imbunatatirea functiei arteriale. O lingura de otet de mere pe zi a restabilit in doar cateva luni functia ovariana a patru din sapte femei care sufereau de sindromul ovarelor polichistice. De asemenea, sunt numeroase studii care arata ca o lingura de otet din orez imbunatateste dramatic functia arterelor la femeile aflate la menopauza. Acetatul din acidul acetic al otetului pare sa conduca la o productie mai buna de oxid nitric, aceste efect conducand la o scadere a hipertensiunii.

• Stralucirea tenului. Tamponarea fetei cu o discheta demachianta imbibata in otet ajuta la eliminarea sebumului in exces si la curatarea tenului, lasand astfel in urma un ten stralucitor si fin si implicit o piele mai frumoasa.

• Cura de detoxifiere cu otet de mere. Folositi otetul de mere pentru cure de detoxifiere, consumul regulat stimuleaza eliminarea toxinelor si a deseurilor acumulate in organism prevenind astfel dezvoltarea bolilor, dar nu se recomanda a se bea otetul nediluat, intrucat iti poate arde esofagul.

• Albirea dintilor. Pentru a ne bucura de un alb stralucitor al dintilor, fara costuri mari, se recomanda aplicarea catorva picaturi de otet peste pasta de dinti atunci cand facem periajul.

• Calmeaza durerera si iritatia provocata de intepaturile insectelor. Durerea, iritatia si inflamatia care apar in urma intepaturilor de insecte sunt calmate aplicand o cataplasma cu otet, care neutralizeaza substantele iritante ajunse in piele in urma intepaturilor.

In concluzie, sfatul meu este sa experimentezi si sa descoperi noi modalitati de a integra otetul in alimentatia ta, si prin combinarea acestuia cu o dieta sanatoasa, activitatea fizica regulata si odihna rezultatele pot ajunge sa fie spectaculoase .